E B F#m A
Mario, noaptea e sinistra, eu stau la tine in cavou
E B F#m A
Si ma gandesc mereu la faptul cat am putut sa fiu de bou
E B F#m A
Dar te-am iubit cum intr-o viata ti se intampla doar o data
E B F#m A
E o dorinta furtunoasa si cu un dor exasperat
F#m C#m
Ti-am facut rost de cinci flacoane straine de ampicilina
A B
Mi-am educat cu propria-mi mana temperamenta mea sangvina
G# A
Dar te-am iubit, iar la iubire tu ai raspuns cu-o proza seaca
E A E B
Drept urmare si dezastrul era normal sa se petreaca
O doamne, de-as uita de noaptea cea cu pachetul de Camel
Cand tu aprinsu-ti-ai tigarea cu chiar bricheta lui Fanel
Te-am intrebat atunci Mario de unde dracu' ai bricheta
Iat tu ai ras si-ai dat degraba raspunssul de la Antoaneta
Iar eu stiam chiar de-atuncea ca e bricheta lui Fanel
Ca ea este acum la tine fiindca tu ai fost la el
Te prind cu lama mea si leg pe carnea ta caniculara
Am tot urcat incet-incet pana la vena jugulara.
Si prins din trupul tau cel suplu suflarea vietii curge lina
Scotand mai tare-n evidenta temperamenta mea sangvina
Dar te-am iubit, iar la iubire tu ai raspuns cu-o proza seaca
Drept urmare si dezastrul era normal sa se petreaca
Acum sunt trist noaptea-i sinistra
Eu stau la tine in cavou
Gandesc lamurit la faptul cat am putut sa fiu de bou
Tu si Fanel, voi impreuna unde-i pachetul de Camel?
Si-ti mai aprind o lumanare de la bricheta lui Fanel