Ziua 1. momentul 1
Cand Capu-mi atarna greu
Abia astept
Sa vad daca mai sunt EU cel
Care sustine intr-una ca
Pe noi in
viata ne tine doar URA
Dau vina pe toti cei din jurul meu
Ca eu nu pot sa ajung la Dumnezeu
In mine cu greu imi mai incap
Abia
astept din viata asta sa scap.
Asta-i ziua-n care a-nceput sa-mi pese
Ziua-n care absolut nimic nu merge.
Cand soarele-mi
bate in geam greoi
Descopar in jurul meu fete noi
Vreau sa m-ascund .dar Stiu, stiu ca nu e bine
Observ ca nimeni nu mai e ca
mine
Dau sa fug, dau sa fug mereu
Dar raman pe loc inchis in trupul meu
Si realizez(intr-un) final mai greu
Ca eu sunt eI si
ca ei sunt eu.
Asta-i ziua-n care a-nceput sa-mi pese
Ziua-n care absolut nimic nu merge
Asta-i ziua-n care a-nceput sa-mi
pese
Ziua-n care absolut nimic, nimic nu merge.
Asta-i ziua-n care a-nceput sa-mi pese
Ziua-n care absolut nimic, nimic nu
merge
Asta-i viata-n care a-nceput sa-mi pese
Viata-n care absolut nimic, nimic nu merge
Absolut nimic nu merge...
Eu sunt
nimic, eu sunt in mine
In jurul meu e tot
Totul e in mine.
Eu sunt nimic, eu sunt in mine
In jurul meu e tot
Totul e in
mine.
Eu sunt nimic, eu sunt in mine
In jurul meu e tot
Totul e in mine.
