Versuri Victor Socaciu - Catel Emigrant

Daca, totusi, va fi vreun latrat pe Pamant 
Pentru caini, viata-n veci va fi aspra si grea, 
Caine schiop, eu te plang ca
spinarea ti-au frant, 
Dar de ce ai fugit sa cersesti pe sosea? 
Pe sosea l-am vazut, haituit de masini, 
A fugit spre-a
uita saracia din sat, 
Pe-un asfalt unde-ai lui sunt asa de putini, 
Si-i vacarm, de te poti satura de urlat. 
Cei bogati
s-au oprit sa manance-n paduri 
Si mancau elegant, cu tacamul frumos, 
L-au vazut si pe el, i-au privit ochii puri 
Si i-au
dat, generos, niste paine si-un os. 
Intr-o zi cand trecea dintr-un loc in alt loc, 
L-a lovit cineva, ce grabea catre scop,

Carnea lui de barbat a simtit ca ia foc 
Si s-a tras din sosea, plin de sange si schiop. 
Tot ce-avea a pierdut, nu mai
simte nimic 
Ar musca disperat portiuni de sosea, 
Dac-ar sti unde e satul lui, trist si mic, 
Ar pleca spre-un cioban cel
mintea si-l batea. 
Trepied aberant, de catel emigrant, 
Si latrat pervertit la sosele cu fum, 
Ar pleca inapoi, s-ar topi
in neant 
Si-ar mai vrea doar atat: pacea intaiului drum. 
Pe sosea sunt acum caini mai ageri si noi, 
Mai mancand ce
gasesc, fara apa un strop, 
Numai el, neafland nici un drum inapoi, 
A ajuns trei perechi de manusi intr-un shop. 
(1978)