DBE 3: Cel mai vechi locuitor al Albei Iulia

de Buvnitz

DBE 3: Cel mai vechi locuitor al Albei Iulia


Prinse in sirul legendelor, se afla insa si fapte reale si iata cum prietenii de la RYMA au ales sa ne impartaseasca doua descoperiri arheologice locale interesante: cel mai vechi locuitor al orasului Alba Iulia si contractul de vanzare-cumparare a unei sclave la Rosia Montana, anunta Darkbombasticevening.

Cel mai vechi locuitor al Albei Iulia

In anul 1962 academicianul Dumitru Berciu, directorul Institutului de Arheologie din Bucuresti si decanul Facultatii de Istorie, impreuna cu profesorul Closca L. Baluta, doctor in stiinte istorice au efectuat cercetari arheologice, de scurta durata, in Alba Iulia la locul "Lumea Noua". Suprafata cercetata, relativ restransa, se afla in coltul nord-vestic al zonei de agrement, in stanga drumului care duce spre comuna Micesti. Cu acest prilej a fost descoperit scheletul unui barbat inmormantat in pozitie "chircita" la o adancime de 80 cm. Ritualul de inmormantare si materialele ceramice din acelasi context arheologic dateaza scheletul in mileniul IV a.Chr. Ritualul se inscrie in cultura materiala proprie acestei epoci istorice. Este cel mai vechi mormant descoperit pana acum la Alba Iulia, Scheletul si materialele ceramice au fost duse la institutul de arheologie din Bucuresti. Desi de o importanta remarcabila pentru istoria straveche a meleagurilor albaiuliene si a tarii noastre, descoperirea nu a fost inca publicata. Fotografia, inedita si ea, a fost facuta la terminarea investigatiei arheologice si infatiseaza pe cei doi autori ai importantei descoperiri.

Contract de vanzare-cumparare a unei sclave la Rosia Montana

In anul 1855 au fost descoperite intr-o galerie la mina Sfanta Ecaterina de langa Rosia Montana, doua tablite cerate. In acelasi context arheologic se mai aflau: lampi, unelte, vase, cosuri etc. Tablita dateaza din 4 octombrie 160 si se afla in proprietatea lui T. Cipariu, de unde a ajuns la muzeul din Blaj.

Pe triptycul de tablita cerata (D. VIII) este scris un contract de vanzare-cumparare a unei sclave. Cumparatorul era un ostas din legiunea XIII Gemina de la Apulum (Alba Iulia), iar obiectul contractului este o femeie sclava din Creta, Theudote. Sclava urma sa fie gospodina pentru menajul cumparatorului, care locuia in satul-targ de laga castrul legiunii – canabe.

Vanzatorul, probabil negustor de sclavi, era greco-oriental, numit Philetus, naturalizat si romanizat ca cetatean roman, cu numele Claudius, care locuia in zona montanistica din Rosia Montana (Alburnus Maior). Chezasul (secundus actor) era un peregrin greco-oriental, Alexander, fiul lui Antipater. El si-a pus semnatura pe contract cu litere grecesti, dar in propozitie latino-romana. Domiciliul sau era fie in zona montanistica-aurifera fie, mai sigur, in canabele de la Apulum. Martorii contractului au fost locuitori fruntasi in aceasta grupare de locuinte de la Partos. Unul din ei era ostas, sau gradat, activ in legiune. Se numea Valerius Valens iar ceilalti, foarte probabil, tot in vreo legatura cu legiunea sau cu obstea din canabe.

Traducere:

“Claudius Iulianus, ostas in legiunea a XIII Gemina, din centuria…. lui Claudius Mar(i)us, a cumparat si prin manicipatiune a luat in primire o femeie (sclava) cu numele Theudote, fie cu vreun alt nume, de obarsie (nascuta) din Creta, trecuta in chitanta pentru doua uncii, cu (pretul) 420 denari, de la Claudius Philetus chezas fiind Alexandru (fiul) lui Antipater. Acea femeie a fost predata sanatoasa cumparatorului amintit mai sus; iar daca cineva il va tulbura in stapanirea acelei femei de care este vorba, (integral) sau in vreo parte (privinta) astfel incat cumparatorul mentionat mai sus respectiv cel caruia acel lucru (femei-sclava) ii va apartine, sa nu o poata folosi, sa nu o stapaneasca si sa aiba in posesiune legal atunci cat se va ridica valoarea evictiunii si impiedecarea stapanirii (lucru care nu este ingaduit sa se intample), atatia bani buni legal sa i se dea pe buna credinta a cerut Claudius Iulianus ostean din legiune mai sus mentionat, sa-i dea pe buna sa credinta a fagaduit Claudius Philetus. Acel (lucru) pe (buna) sa credinta a garantat Alexandru al lui Antipater.

Cu privire la acea femeie mentionata mai sus, pretul ei denari 420 a declarat ca i-a primit si ii are Claudius Philetus, de la Claudius Iulianus, ostasul mai sus scris. Incheiat in canabele legiunii XIII Gemina, in ziua a 4-a inainte de nonele (lunii) octombrie, (cand) Bradua si Varus (erau) consuli”.

Pentru a compara pretul sclavilor la Rosia Montana amintim ca o fetita de 6 ani a fost vandua cu 205 dinari iar un baietel de 10-15 ani cu 600 de dinari. Mai mentionam ca pretul unui miel era de 3,6 dinari, a unui purcel de lapte de 4,5 dinari, iar a unui litru de vin de calitate mediocra, 1,85 dinari. Asadar, pretul unui purcel de lapte era echivalent cu 2,8 litri de vin, iar a unui miel, cu 2,5 litri de vin. Precizand ca un miner castiga 9 asi pe zi – echivalentul a 0,56 dinari, ne putem face o imagine despre “standardul” de viata la Rosia Montana pe la sfarsitul anului 160 d. Chr., de cand dateaza tablita cerata in discutie.



Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter

Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!


Ne gasesti si pe Instagram


Concerte recomandate: