Sau Povestea unui Criminal. O incercare incredibila pentru care i-a trebuit mult curaj regizorului de origine germana Tom Tykwer. Romanul extraordinar din 1985 al lui Patrick Suskind,
Parfumul, practic este aproape imposibil de descris in cuvinte, sau povestit. De aceea il consider un adevarat artist pe Suskind, pentru descrierile care au redat perfect imaginile olfactive si pentru constructia complexa a personajului principal. Nici nu am indraznit sa ma gandesc la ecranizarea acestui roman incredibil. Din cate am inteles, inainte de a fi preluat de Tykwer, proiectul a trecut prin mainile unor mari regizori ca Martin Scorsese, Ridley Scott, Tim Burton si Stanley Kubrick. Toti l-au refuzat, considerandu-l un scenariu "inadaptabil". Totusi Tom Tykwer a facut o treaba excelenta flirtand cu o tema atat de translucida si de intangibila ca simtul mirosului.
Pentru cei care nu cunosc actiunea romanului, le recomand in primul rand sa-l citeasca si voi incerca, desi mi-e foarte greu sa fac un scurt rezumat. "Parfumul" este povestea lui Jean-Baptiste Grenouille (interpretat de Ben Whishaw), nascut in Franta, la mijlocul secolului 18, cu o aptitudine speciala si anume un simt al mirosului foarte dezvoltat cu ajutorul caruia putea distinge orice lucru pana la distante uimitoare. Dupa ce intalneste o fata in Paris, nu-si mai poate stapani dorinta de a conserva intr-un fel mirosul femeilor, pe care il gaseste unic. Dupa ce devine ucenic la un creator de parfumuri, interpretat de Dustin Hoffman, Grenuille isi dezvolta talentul si cunostintele hotarandu-se sa creeze cel mai frumos parfum din lume, care i-ar fi dat o putere incredibila asupra oamenilor. Pentru a captura si a conserva mirosul mai multor femei, el este nevoit sa le omoare una cate una, ultimul si cel mai important ingredient fiind mirosul Laurei Richis, al carei tata face tot posibilul sa ii dea de urma pentru a-si proteja fiica.
Ceea ce este cu adevarat superb la acest film este imaginea. Tykwer a reusit sa creeze o viziune atat realista cat si artistica a Paris-ului din secolul 19, pana la cele mai mici detalii. In incercarea imposibila de a trnsforma intr-un mod vizual simtul mirosului, regizorul se concentreaza asupra cadrelor de atmosfera. De exemplu atunci cand Jean-Baptiste se apropie de fata de la piata, el se opreste cateva minute pentru a o mirosi usor fara nici un zgomot, pana cand aceasta il observa.
Multi dintre cititorii cartii vor aduce critici negative acestui film, pentru ca a avut destule lipsuri, asa cum se intampla tot timpul in ecranizarile romanelor. Dar a scos in evidenta foarte bine imaginea personajului principal care, prin caracterul lui bizar si tacut, pare aproape imposibil de interpretat. Ben Whishaw reuseste sa fie retinut si infiorator la fel ca obsesivul si naivul Grenuille, iar aceasta performanta cred ca este demna de luat in seama pentru viitorul acestui tanar actor. O idee foarte buna a fost introducerea unui narator, cu atat mai mult a lui John Hurt care povesteste foarte frumos cu un stil asemanator lui Antony Hopkins.
Inca un element care trebuie sa il mentionez ca fiind cu totul deosebit este coloana sonora, realizata chiar de Tom Tykwer, impreuna cu Reinhold Heil (fost membru fondator al trupei Ninei Hagen) si Johnny Klimek. Acestia au colaborat cu Simon Rattle si Orchestra Filarmonica din Berlin pentru a creea o atmosfera incredibila. Muzica filmului este un alt element care ajuta la redarea unor senzatii care sa se apropie cat mai mult de simtul mirosului.
Ceea ce nu mi-a placut la cest film a fost partile de final care in roman erau oarecum esentiale pentru mine. Descrierile cu multimea in extaz, ca urmare a imprastierii in aer a parfumului absolut, la fel ca partea de final in care Grenuille este devorat de oamenii inconstienti de actiunea lor, au fost cele mai memorabile parti din carte pentru mine. In adaptarea cinematografica insa nu au avut acelasi efect. Totusi nu pot sa imi inchipui cum ar fi putut sa transforme mai bine in imagini acele descrieri, de aceea apreciez efortul uimitor al regizorului. Din nou va recomand sa cititi romanul si de asemenea sa urmariti acest film, care, daca nu va va impresiona prin povestea destul de greu de adaptat, atunci cu siguranta va va impresiona prin imaginea superba a Frantei din secolele 18-19.
Harry HallerNota: 9/10
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
