"One shall stand, one shall fall". In aceasta fraza isi are baza, tot ceea ce inseamna The Transformers. Inca din copilarie, visam sa vad un film cu The Transformers. A aparut cel animat, insa nu mi-a fost de ajuns. Inca 10 serii ale serialului TV, tot nu m-au satisfacut.
Pe la sfarsitul lui 2006, am vazut pe net un trailer care anunta ca Steven Spielberg si Michael Bay isi unesc fortele pentru a aduce The Transformers pe marile ecrane. Zis si facut! Am asteptat inca un an si iata ca, in sfarsit, o data cu ziua Americii, a venit si fimul The Transformers.
Pentru inceput trebuie sa spun ca filmul nu s-a ridicat la asteptarile mele (poate am fost si un pic pretentios), insa nu pot spune ca m-a dezamagit. Cu un buget de peste 50 de milioane de dolari, Spielberg a realizat o adevarata capodopera vizuala.
Actiunea este impartita pe doua planuri. Primul, cel in care armata incearca sa opreasca invazia robotilor si al doilea, cel tipic american in care un pusti de 18 ani, reuseste sa salveze lumea din mainile unor fiinte mult mai evoluate. La final, (dupa cum era si normal), acesta se alege si cu o domnisoara foarte draguta.
Inceputul este destul de brusc. Un elicopter dat disparut de cateva luni, aterizeaza in fata unei baze militare. Si de aici, incepe macelul. Acesta se transforma in robot si se apuca sa distruga tot ce ii sta in cale. Avem de-a face cu cateva secvente semnate Michael Bay. De exemplu, tancuri in aer, multe explozii sau cadre suprapuse.
Cele doua planuri mi-au adus aminte de Lord Of The Rings. Pe plan militar, avem o organziatie secreta, numita Sector 7, ce exista de aproximativ 80 de ani. Desigur, acestia nu sunt deloc surprinsi de aparitia robotilor.
Agentii au farmecul lor, fiind practic o satira la adresa adevaratilor membri CIA. Transformarile sunt extraordinare, unul din motivele principale, pentru care acest film trebuie revazut. Pustiul, este ajutat si de cativa soldati ce se incadreaza perfect in rolul de servitor al patriei si nu al conducatorului.
Surprinzator, la capitolul actorie, acestia se descurca mult mai bine decat personajul principal. M-a enervat faptul ca numele robotilor a fost schimbat, plus ca Optimus Prime arata de parca ar fi scos din tuning, Megatron pare o adunatura de resturi menajere, iar Bumblebee iti da impresia de un hibrid.
Mai exact, o combinatie intre o gaina si o maimuta. In ciuda acestui aspect, mi-a placut filmul. Din aproximativ 2 ore si 15 minute, o ora jumate asistam la explozii, efecte, haos si in mare, cam tot ceea ce ne poate oferi Michael Bay.
Pentru cei ce nu sunt familiari cu Transformers, povestea suna cam asa. Intr-o galaxie indepartata, exista o planeta numita Cybertron, populata de doua categorii de roboti: Autoboti si Decepticoni. Robotii in cauza au capacitatea de a lua diferite forme. Un fel de cameleoni. Cele 2 civilizatii au cate un conducator.
Optimus Prime (autoboti) si Megatron (decepticoni). Cand planeta lor este distrusa, acestia ajung pe Pamant, unde se transforma in camioane, masini, elicoptere, avioane si chiar tancuri. Efectele vizuale sunt extraordinare.
Doar modul transformarii te tine lipit de ecran. Exista anumite momente in care datorita povestii cu tenta de hollywood, sau a cadrelor mult prea bruste, ai impresia ca esti oarecum desprins de poveste. Ce mi-a placut cel mai mult, este ca filmul exploateaza la maxim tehnologia de ultima ora.
Iti lasa un sentiment ciudat, cum ca robotii chiar sunt reali. Sfarsitul nu m-a satisfacut in mod special, ma asteptam la ceva mai spectaculos. Probabil a doua parte va fi ceva mai satisfacatoare. In concluzie, nu e un film rau, e chiar o capodopera vizuala si il recomand cu cea mai mare caldura.
Nota: 8/10Fane
Dacă vreți să vă înscrieți la newsletterul METALHEAD și să aflați primii ce trupe mari vin în România, dați un click aici: METALHEAD Newsletter
Intra si pe Canalul de Whatsapp METALHEAD si afla prima oara cine canta in Romania!
Ne gasesti si pe Instagram
